Mircea Roman
Evanghelia după Matei poate fi considerată, printre altele, şi o invitaţie la un ospăţ de bucate gustoase. Prin intermediul eseului de astăzi înaintăm cu încă un pas spre acest ospăţ, dându-i târcoale şi adulmecându-l de la distanţă. Aceasta este, de fapt, ceea ce am facut şi până acum, prin postarea a două articole. Primul articol era denumit „Tipologie” şi era alcătuit din patru părţi, în care treceam în revistă profeţii făcute în Tenakh, profeţii despre care înţelepţii naţarinenilor afirmă că s-ar fi împlinit în Yeşua, care pentru ei este Mesia cel de mult prevestit, şi în cărţile Noului Legământ.
Cel de-al doilea articol este „Evanghelia după Matei – Evanghelia profeţiilor împlinite“. Prima sa parte era o introducere în carte. Cea de-a doua parte a sa, pe care o supun astăzi lecturării, este, practic, un hibrid: am selecţionat prevestirile vetero-testamentare pe care Matei le preia în cartea sa. Aici, însă, se impun câteva cuvinte despre modul în care a întrebuinţat autorul citatele din Tenakh. Mai întîi, precizez că cele mai multe citate sunt preluate din greaca Septuagintei; altele au fost preluate din textul evreiesc sau din Targum-uri. Unele citate sunt preluate ad-litteram, şi Matei spune că ele s-au întîmplat chiar atunci şi acolo, în Persoana şi/sau viaţa şi/sau lucrarea lui Yeşua. Altor citate, autorul le atribuie o semnificaţie pur spirituală. Mai există încă alte citate despre care fostul vameş spune că nu se împlinesc nici literal, nici spiritual, ci sunt similare cu ceea ce se împlinea atunci, în şi prin Yeşua. În plus, există unele citate pe care el nu le redă deloc, ci doar face aluzie la ele, lăsând cititorii operei sale, în mod primordial evreii, care cunoşteau bine Scripturile sacre, să înţeleagă pasajele la care face el aluzie. Evreii adorau să se ia la întrecere în cunoaşterea Bibliei, şi lucrul acesta nu e de mirare, întrucât rabinii cunoşteau pe dinafară tot Tenakh-ul, plus cele două sau trei sisteme de interpretare ale sale! Altfel spus, învăţaţii care proveneau din şcoala lui Hilel cunoşteau pe dinafară tot Vechiul Testament, sistemul în care-l interpreta Hilel, dar şi modul în care-l tălmăcea Şamai şi şcoala sa. Iar învăţaţii care proveneau din Bet Şamai[1] cunoşteau pe dinafară aceleaşi Scripturi evreieşti (24 de cărţi, cum credeau ei că ar fi, sau 39 de cărţi, cum le împart creştinii), cunoşteau sistemul de interpretare aparţinând lui Şamai, dar şi sistemul lui Hilel. Cred că nu mai e nevoie să precizez că polemicile lor erau adevărate turniruri teologice. (Aceeaşi bucurie a cunoaşterii şi dialogului, fie el şi polemic, se întîlneşte azi şi printre creştini, care, în discuţiile lor, fac aluzie la versete, rostindu-le doar începutul; de exemplu: „Nu spune oare Scriptura că ‚toate lucrurile lucrează împreună…’ şi este aşteptată redarea continuării versetului din Romani 8:28 sau ‚Fiindcă atât de mult a iubit Dumenezeu lumea…’ din Ioan 3:16, sau aduc în discuţie versete bine-cunoscute.)
Este posibil ca într-un eseu viitor să abordăm şi lentila hermeneutică prin care Matei, unul din hagiografii Noului Testament privea Tenakh-ul. Până atunci, înfăţişez, deci, versetele din Tenakh, pe care Matei le-a inserat în Evanghelia sa. Însă, acolo unde a fost necesar, nu am transcris numai versetul sau versetele din Tenakh ci, pentru a fi înţeles cât mai bine, am redat şi câte ceva din contextul lor imediat.
1:22-23: Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:
“Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: “Dumnezeu este cu noi”.
Aici, Matei preia versetul din Isaia 7:14.
2:4-6:A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
“În Betleemul din Iudea”, i-au răspuns ei, “căci iată ce a fost scris prin proorocul:
“Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.”
Mica 5:2.
2:15: Acolo (în Egipt, n.n.) a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: “Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.” Osea 11:1
2:17,18: Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:
“Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere, şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii, şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”
Ieremia 31:15
2:23: A venit acolo (în părţile Galileii, n.n.) şi a locuit într-o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.
Isaia 11:1
3:3: Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, când zice: “Iată glasul celui ce strigă în pustie: ‚Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările’.”
Isaia 40:3
4:4: Drept răspuns, Isus i-a zis: “Este scris: ‚Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’“
Deuteronom 8:3
4:6: I-a zis: “Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: ‚El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.’“
Psalmul 91:11
4:7: “De asemenea este scris”, a zis Isus: ‚Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.’” Deuteronom 6:16
4:10: “Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. “Căci este scris: ‚Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.’“
Deuteronom 6:13
4:15,16: …ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:
“Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,
Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.”
Isaia 9:1
5:21: „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‚Să nu ucizi’; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii.”
Exod 20:13, Deuteronom 5:17
5:27: Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‚Să nu preacurveşti.’
Exod 20:14, Deuteronom 5:18
5:31: S-a zis iarăşi: “Oricine îşi va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărţire.” Deuteronom 24:1,3.
5:33: Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: “Să nu juri strâmb (Levitic 19:12); ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.”
(Numeri 30:2; Deuteronom 23:23.)
5:38: Aţi auzit că s-a zis: “Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.”
Exod 21:24; Levitic 24:20; Deuteronom 19:21.
5:43: Aţi auzit că s-a zis: “Să iubeşti pe aproapele tău”.
Levitic 19:18.
5:48: Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.
Levitic 19:2
8:16,17: Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii,
ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: ‚El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.’
Isaia 53:4
9:12,13: Isus i-a auzit, şi le-a zis: “Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.
Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ‚Milă voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”
Osea 6:6
11:4,5: Drept răspuns, Isus le-a zis: “Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia”.
Isaia 29:18
11:10: …căci el (Ioan) este acela despre care s-a scris: “Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.”
Maleahi 3:1
12:7: Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: “Milă voiesc, iar nu jertfe”, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi.
Osea 6:6
12:17-21: …ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:
“Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata.
El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.
Nu va frânge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.
Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”
Isaia 42:1-4
13:14,15: Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: “Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.
Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.”
Isaia 6:9,10
13:34,35: Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea deloc fără pildă,
ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: “Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii.”
Psalmul 78:2
15:4: Căci Dumnezeu a zis: “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;” şi: “Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.”
Exod 20:12
15:7-9: Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:
“Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.”
Isaia 29:13
18:16: Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.
Deuteronom 19:15
19:4,5: Drept răspuns, El le-a zis: “Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască,
şi a zis: “De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup”?
Genesa 2:24
19:18,19: “Care?” I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: “Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;
să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta”; şi: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
Exod 20:12-16
21:4,5: Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:
“Spuneţi fiicei Sionului: ‚Iată, Împăratul tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe.’”
Isaia 62:11
21:9: Noroadele care mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: “Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!”
Psalmul 118:26
21:13: şi le-a zis: “Este scris: “Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”
Isaia 56:7
21:16: Şi I-au zis: “Auzi ce zic aceştia?” “Da”, le-a răspuns Isus. “Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: “Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?”
Psalmul 8:2
21:42: Isus le-a zis: “N-aţi citit niciodată în Scripturi că: “Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?”
Psalmul 118:22
22:24: “Învăţătorule, Moise a zis: “Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să-i ridice urmaş.”
Deuteronom 25:5
22:31,32: Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:
“Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?” Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.”
Exod 3:6
22:37: Isus i-a răspuns: “Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.”
Deuteronom 6:5
22:39: Iar a doua (poruncă, n.n.), asemenea ei, este: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
Levitic 19:18
22:43,44: Şi Isus le-a zis: “Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
‚Domnul a zis Domnului Meu: “Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale’?
Psalmul 110:1
23:39: …căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: “Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”
Psalmul 118:26
24:7: Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumă.
Isaia 19:2
24:15: De aceea, când veţi vedea ‚urâciunea pustiirii’, despre care a vorbit proorocul Daniel, ‚aşezată în locul sfânt’ – cine citeşte să înţeleagă! -
Daniel 9:27
24:21: Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.
Daniel 12:1
26:31: Atunci Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire; căci este scris: ‚Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite.’”
Zaharia 13:7
26:38: Isus le-a zis atunci: “Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici, şi vegheaţi împreună cu Mine.”
Psalmul 42:6
26:64: “Da”, i-a răspuns Isus, “sunt! “Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului.”
Daniel 7:13
27:34: I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.
Psalmul 69:21
27:35: După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: “Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.”
Psalmul 22:18
27:39: Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap…
Psalmul 22:7
27:41-43: Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El, şi ziceau:
“Pe alţii i-a mântuit iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, şi vom crede în El!
S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!”
Psalmul 22:8
27:46: Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: “Eli, Eli, Lama Sabactani?” adică: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
Psalmul 22:1
27:48: Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie, şi i-a dat să bea.
Psalmul 69:21.
[1] Bet Şamai: „casa lui Şamai”, şcoala de gândire a lui Şamai, conservatoare şi rivală şcolii lui Hilel.
